Războaie: În ce an a început războiul ruso-finlandez?
1939
războiul ruso-finlandez
Războiul de iarnă (cunoscut şi ca Războiul sovieto-finlandez sau Războiul ruso-finlandez) a început în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda pe 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Drept consecinţă, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Naţiunilor pe 14 decembrie. Iosif Vissarionovici Stalin, conducătorul statului sovietic, se aşteptase să cucerească întreaga ţară până la sfârşitul anului, dar rezistenţa finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deşi aceştia din urmă îşi depăşeau inamicii în proporţie de 3 la 1. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când ţara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10% din teritoriul naţional şi cam 20% din capacităţile sale industriale.
Rezultatele războiului au fost amestecate. Deşi până în cele din urmă forţele sovietice au reuşit să străpungă apărarea finlandeză, nici finlandezii, nici sovieticii nu au terminat războiul fără a fi puternic afectaţi. Pierderile sovietice au fost extrem de mari, iar statutul internaţional al ţării a avut de suferit. Chiar mai rău, capacitatea de luptă a Armatei Roşii a fost pusă sub semnul întrebării, un fapt care a contribuit din plin la luarea deciziei lui Hitler de atacare a Uniunii Sovietice. Forţele sovietice nu şi-au îndeplinit obiectivele iniţiale (cucerirea Finlandei), reuşind numai să ocupe teritorii în zona lacului Ladoga. Suveranitatea Finlandei a fost salvată şi, în plus, ţara a câştigat un uriaş capital de simpatie internaţională.
Tratatul de pace din 15 martie a oprit preparativele franco-britanice de trimitere de ajutoare Finlandei prin nordul Scandinaviei (Campania aliată din Norvegia) şi a stânjenit de asemenea accesul Germaniei Naziste la rezervele de minereu de fier suedez. Invaziile germane ale Danemarcei şi Norvegiei din 9 aprilie 1940 (Operaţiunea Weserübung) au abătut atenţia mondială către luptele pentru controlul Norvegiei.
Războiul de iarnă (talvisota în limba finlandeză) a fost un dezastru militar pentru Uniunea Sovietică. Stalin a tras învăţămintele necesare din acest eşec şi şi-a dat seama că trebuia renunţat la controlul politic asupra Armatei Roşii. După încheierea războiului cu Finlanda, Kremlinul a iniţiat un proces de reinstalare a ofiţerilor de carieră în funcţiile militare de conducere şi a trecut la modenizarea forţelor armate, hotărâri inevitabile care ar fi permis sovieticilor să reziste unui atac german.
sursa:wikipedia.org
Se afișează postările cu eticheta razboaie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta razboaie. Afișați toate postările
luni, 30 noiembrie 2009
Raspunsuri conQUIZtador de azi 30 noiembrie 2009
Raspunsuri la quiz -ul de intrare conQUIZtador din 30.11.2009
Războaie: În ce an a început războiul ruso-finlandez?
1939
Curiozităţi: Sub ce nume mai este cunoscut "borcanul cu ghivent"?
borcanul Mason
Câte locuri de muncă disponibile a înregistrat ANOFM pentru perioada 27 nov-3 dec?
9. 081
Pe ce frecvenţă se poate asculta Radio Info Pro în Bucureşti?
97,9 FM
Evenimente: Cine a fost primul preşedinte american care a vizitat Irlanda de Nord?
Bill Clinton
Compozitori români: În ce an devine Sabin Drăgoi membru corespondent al Academiei Române?
1955
Războaie: În ce an a început războiul ruso-finlandez?
1939
Curiozităţi: Sub ce nume mai este cunoscut "borcanul cu ghivent"?
borcanul Mason
Câte locuri de muncă disponibile a înregistrat ANOFM pentru perioada 27 nov-3 dec?
9. 081
Pe ce frecvenţă se poate asculta Radio Info Pro în Bucureşti?
97,9 FM
Evenimente: Cine a fost primul preşedinte american care a vizitat Irlanda de Nord?
Bill Clinton
Compozitori români: În ce an devine Sabin Drăgoi membru corespondent al Academiei Române?
1955
miercuri, 25 noiembrie 2009
Raspunsuri conquiztador 25 noiembrie 2009
Raspunsuri quizz intrare conQUIZtador din 25.11.2009
Fanilor cărei trupe le este dedicat documentarul 'The Posters Came From The Walls'?
raspuns: Depeche Mode
Războaie: În ce an a intrat România în Primul Război Mondial?
raspuns: 1916
Evenimente: În timpul cărui eveniment a murit William Adelin, fiul lui Henry I al Angliei (cel mai tânăr fiu al lui William Cuceritorul)?
raspuns: naufragiul Corabiei Albe
Atracţii turistice: În ce ţară se află regiunea Kinderdijk-Elshout, aparţinând patrimoniului mondial UNESCO din anul 1997?
raspuns: Olanda
Care este prenumele fostei neveste a lui Roman Polanski, ucisă de Charles Manson?
raspuns: Sharon
Bătălii: Care este singura bătălie în care a fost sultanul Saladin de către cruciaţi?
raspuns: Bătălia de la Montgisard
Fanilor cărei trupe le este dedicat documentarul 'The Posters Came From The Walls'?
raspuns: Depeche Mode
Războaie: În ce an a intrat România în Primul Război Mondial?
raspuns: 1916
Evenimente: În timpul cărui eveniment a murit William Adelin, fiul lui Henry I al Angliei (cel mai tânăr fiu al lui William Cuceritorul)?
raspuns: naufragiul Corabiei Albe
Atracţii turistice: În ce ţară se află regiunea Kinderdijk-Elshout, aparţinând patrimoniului mondial UNESCO din anul 1997?
raspuns: Olanda
Care este prenumele fostei neveste a lui Roman Polanski, ucisă de Charles Manson?
raspuns: Sharon
Bătălii: Care este singura bătălie în care a fost sultanul Saladin de către cruciaţi?
raspuns: Bătălia de la Montgisard
Războaie: În ce an a intrat România în Primul Război Mondial?
Războaie: În ce an a intrat România în Primul Război Mondial?
raspuns: 1916
Intrarea României în Primul Război Mondial, august 1916
Pe 27 august 1916, trei armate române au trecut la atac traversând Carpaţii Meridionali, după care au intrat în Transilvania. Primele atacuri au fost încununate de succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă, dar, la mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Ruşii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar aceşti militari nu au fost aprovizionaţi corespunzător.
Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August von Mackensen, care a coordonat o armată multinaţională formată din trupe germane, bulgare şi otomane. Atacul a fost declanşat din Bulgaria pe direcţia nord pe 1 septembrie. Atacul a fost îndreptat dinspre poziţiile de pe Dunăre spre Constanţa. Garnizoana de la Turtucaia, împresurătă de trupele bulgaro-germane, s-a predat pe 6 septembrie. (Vedeţi şi: Bătălia de la Turtucaia).
Pe 15 septembrie, Consiliul român de război a hotărât să suspende ofensiva în Transilvania şi să se concentreze pe distrugerea grupului de armate Mackensen în schimb. Planul, cunoscut sub numele de Ofensiva Flămânda, presupunea atacarea forţelor Puterilor Centrale printr-o lovitură de flanc şi spate, după traversarea Dunării pe la Flămânda, în timp ce, pe linia principală a frontului, trupele româno-ruse trebuiau să lanseze o ofensivă spre Cobadin şi Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii româneşti au forţat cursul Dunării la Flămânda şi au creat un cap de pod lat de 14 kilometri şi adânc de 4 kilometri. În aceiaşi zi, diviziile româno-ruse au declanat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a înregistrat succese limitate. Eşecul incercării de spargere a frontului germano-bulgar din Dobrogea, combinată cu furtuna puternică din noaptea de 1/2 octombrie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunăre, l-a făcut pe Averescu să anuleze întreaga operaţiune. Consecinţele acestui eşec au fost uriaşe pentru tot restul campaniei.
campania română în Transilvania, august 1916
Generalul rus Andrei Medardovici Zaioncikovski şi trupele sale au sosit în grabă pentru a întări frontul aliat româno-rus, în încercarea de oprire a armatei lui Mackensen mai înainte ca acestea să cucerească calea ferată Bucureşti – Constanţa. Au urmat lupte grele, cu atacuri şi contraatacuri viguroase până pe 21 septembrie.
Comanda trupelor germano-austrieco din Transilvania era acum asigurată de Falkenhayn (demis din fucţia de şef al Statului Major). El a declanşat propria ofensivă pe 18 septembrie. Primul atac a fost declanşat împotriva Armatei I română lângă oraşul Haţeg. Atacul a oprit avansarea românilor. După opt zile, două divizii de vânători de munte germani aproape că au reuşit să taie coloanele române în marş lângă Hermannstadt. Trupele române au fost nevoite să se retragă în munţi, iar germanii au reuşit să ocupe Pasul Turnu Roşu. Pe 4 octombrie, Armata a II-a română a atacat forţele germane la Kronstadt, dar a fost respinsă, fiind nevoită să se retragă. Armata a 4-a, care acţiona în nordul ţării s-a retras în condiţiile în care armata austriacă exercita o presiune moderată asupra sa, astfel că, pe 25 octombrie, armata română se afla cu toate efectivele înapoi în interiorul graniţelor naţionale.
Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916
În Dobrogea, generalul Mackensen a lansat o nouă ofensivă pe 20 octombrie, după o lună de pregătiri atente, şi a trupele amestecate de sub comanda sa au reuşit să învingă pe cele ruse. Ruşii au fost forţaţi să se retragă din Constanţa spre Delta Dunării. Armata rusă era nu doar demoralizată, dar şi cu proviziile pe sfârşite. Mackensen a ales să transfere în mare secret o jumate din armata sa lângă oraşul Sistova (Sviştov) din Bulgaria, pregătindu-se să forţeze cursul Dunării.
sursa:wikipedia.org
raspuns: 1916
Intrarea României în Primul Război Mondial, august 1916
Pe 27 august 1916, trei armate române au trecut la atac traversând Carpaţii Meridionali, după care au intrat în Transilvania. Primele atacuri au fost încununate de succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă, dar, la mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Ruşii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar aceşti militari nu au fost aprovizionaţi corespunzător.
Primul contraatac al Puterilor Centrale a fost organizat de generalul August von Mackensen, care a coordonat o armată multinaţională formată din trupe germane, bulgare şi otomane. Atacul a fost declanşat din Bulgaria pe direcţia nord pe 1 septembrie. Atacul a fost îndreptat dinspre poziţiile de pe Dunăre spre Constanţa. Garnizoana de la Turtucaia, împresurătă de trupele bulgaro-germane, s-a predat pe 6 septembrie. (Vedeţi şi: Bătălia de la Turtucaia).
Pe 15 septembrie, Consiliul român de război a hotărât să suspende ofensiva în Transilvania şi să se concentreze pe distrugerea grupului de armate Mackensen în schimb. Planul, cunoscut sub numele de Ofensiva Flămânda, presupunea atacarea forţelor Puterilor Centrale printr-o lovitură de flanc şi spate, după traversarea Dunării pe la Flămânda, în timp ce, pe linia principală a frontului, trupele româno-ruse trebuiau să lanseze o ofensivă spre Cobadin şi Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii româneşti au forţat cursul Dunării la Flămânda şi au creat un cap de pod lat de 14 kilometri şi adânc de 4 kilometri. În aceiaşi zi, diviziile româno-ruse au declanat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a înregistrat succese limitate. Eşecul incercării de spargere a frontului germano-bulgar din Dobrogea, combinată cu furtuna puternică din noaptea de 1/2 octombrie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunăre, l-a făcut pe Averescu să anuleze întreaga operaţiune. Consecinţele acestui eşec au fost uriaşe pentru tot restul campaniei.
campania română în Transilvania, august 1916
Generalul rus Andrei Medardovici Zaioncikovski şi trupele sale au sosit în grabă pentru a întări frontul aliat româno-rus, în încercarea de oprire a armatei lui Mackensen mai înainte ca acestea să cucerească calea ferată Bucureşti – Constanţa. Au urmat lupte grele, cu atacuri şi contraatacuri viguroase până pe 21 septembrie.
Comanda trupelor germano-austrieco din Transilvania era acum asigurată de Falkenhayn (demis din fucţia de şef al Statului Major). El a declanşat propria ofensivă pe 18 septembrie. Primul atac a fost declanşat împotriva Armatei I română lângă oraşul Haţeg. Atacul a oprit avansarea românilor. După opt zile, două divizii de vânători de munte germani aproape că au reuşit să taie coloanele române în marş lângă Hermannstadt. Trupele române au fost nevoite să se retragă în munţi, iar germanii au reuşit să ocupe Pasul Turnu Roşu. Pe 4 octombrie, Armata a II-a română a atacat forţele germane la Kronstadt, dar a fost respinsă, fiind nevoită să se retragă. Armata a 4-a, care acţiona în nordul ţării s-a retras în condiţiile în care armata austriacă exercita o presiune moderată asupra sa, astfel că, pe 25 octombrie, armata română se afla cu toate efectivele înapoi în interiorul graniţelor naţionale.
Contraatacul Puterilor Centrale, septembrie-octombrie 1916
În Dobrogea, generalul Mackensen a lansat o nouă ofensivă pe 20 octombrie, după o lună de pregătiri atente, şi a trupele amestecate de sub comanda sa au reuşit să învingă pe cele ruse. Ruşii au fost forţaţi să se retragă din Constanţa spre Delta Dunării. Armata rusă era nu doar demoralizată, dar şi cu proviziile pe sfârşite. Mackensen a ales să transfere în mare secret o jumate din armata sa lângă oraşul Sistova (Sviştov) din Bulgaria, pregătindu-se să forţeze cursul Dunării.
sursa:wikipedia.org
Abonați-vă la:
Postări (Atom)