T1 Vision dual SIM atrage prin designul armonios si datorita aplicatiilor pe care le suporta: E-Maps, Vizualizare clipuri online, Vreme, Curs valutar online, Browser Internet. Senzorul de miscare cu care este dotat aparatul poate fi folosit pentru jocuri, pentru vizualizarea meniului, pentru schimbarea wallpaper-ului sau pentru gestionarea apelurilor (functia "Turn-to-mute" permite oprirea soneriei prin simpla intoarcere a telefonului). Printre specificatiile demne de luat in seama se numara si camera de 3.2 MP, functia TV, posibilitatea de a trimite si primi emailuri.
sursa: evomag.ro
DORA d’ISTRIA este pseudonimul literar al doamnei ELENA GHICA. Nepoata a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), cel dintâi domn pamântean al tarii Românesti dupa un secol de domnii fanariote, si a lui Alexandru Ghica, principele regulamentar care a condus principatul între anii 1834 si 1842, Elena Ghica era fata fratelui celor doi, marele ban Dimitrie Ghica, si a Caterinei Faca. Sa mai amintim ca bunicul patern marele ban Dimitrie Ghica, era frate cu Grigore al III-lea Ghica al Moldovei, cel ucis miseleste de turci în 1777, pentru ca s-a opus rapirii Bucovinei.
S-a nascut la 3 februarie 1828 în casa îndestulata a unor intelectuali rafinati, tatal-un arheolog iar mama – traducatoare de carti. In 1849 se casatoreste cu principele rus Alexandr Koltov Massalski, descendent al miticului Rurik, întemeietorul statului rus. Isi urmeaza sotul la Petersburg. Datorita faptului ca independenta de spirit a Elenei Ghica nu se potrivea cu intoleranta curte a tarului Nicolae I, a fost nevoita sa plece in 1856. S-a stabilit apoi în Elvetia, la Aarau, împletind activitatea publicistica, cu numele de Dora d'Istria, sub care va fi cunoscuta de aici înainte, cu calatoriile. Prima lucrare de seama avea sa fie La vie monastique dans l'église orientale (Viata monastica în Biserica Orientala), aparuta la Paris/Geneva în 1855.
Mânata de neastâmpar, dar dispunând si de o conditie fizica exceptionala, ea escaladeaza vârful Moench din Alpii elvetieni, în premiera feminina si împlânta acolo steagul tricolor cu numele brodat al tarii Românesti. A descris aceasta aventura în cartea La Suisse allemande et l'ascension de Moench (Elvetia germana si ascensiunea pe Moench), Paris/Geneva, 1856, dedicata "fratilor ei români".
- In 1863 Dora d'Istria publica la Zürich si Paris volumul Excursions en Roumélie et en Morée (Calatorii în Rumelia si Moreea), dedicat memoriei "lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei, care a preferat sa-si sacrifice tronul si viata decât sa ofere Bucovina absolutismului austriac si ale carui amintire si martiraj vor ramâne scumpe fiilor veteranilor lui Traian cât timp va dainul nationalitatea româna".
- Opera Dorei d'Istria este extrem de variata. In mod special s-a ocupat de istoria, etnografia, etnologia si folclorul popoarelor din Balcani. Despre propriul ei neam scrie Albanezii în România. Istoria principilor Ghica în secolele XVII-XVIII-XIX, Florenta, 1872. A fost una din primele feministe din Europa. In 1860 a publicat la Zürich Les femmes en Orient (Femeile în Orient) si apoi Des femmes par un femme (O femeie despre femei), în care discuta conditia materiala si spirituala a femeilor din Elvetia romanda si Germania. Ultima lucrare, aparuta în 1877, La poésie des Ottomans (Poezia otomanilor), marturiseste odata în plus exceptionalul evantai al preocuparilor sale.
- Considerata ca una din cele mai însemnate scriitoare ale secolului al XIX-lea, calatoare neobosita, Dora d'Istria si-a evocat constant obârsia româneasca, nostalgia tarii urmarind-o pâna în clipa mortii, survenita la 17 noiembrie 1888. Cenusa dupa propria-i dorinta, i-a fost depusa la cimitirul Trespiana din Florenta.
SURSA:
De unde numele “DORA d’ISTRIA”? - www.doradistria.org
